Fluturi- Irina Binder VOL 2 (Partea VIII)

Fluturi- Irina Binder VOL 2

Autor: Irina Binder

Numar pagini: 419

An aparitie: 2013

Gen: Romance

Nota: 3/5

Citate:

• Urasc fiecare lucru care imi aminteste de tine.
• Te urasc. Mi-ai luat totul.
• Azi m-am eliberat de tine. Ai murit. Esti doar o fantoma care ma bantuie din cand in cand.
• Azi vreau sa-ti spun ca am decis sa iubesc din nou. Sa nu mai fiu atat de singur.
• ...Nici macar nu iti mai simt lipsa.

"Cand ai plecat mi-ai luat tot eul

Mi-ai luat pana si Dumnezeul

Nu mai am vise, nici speranta

Sunt mort, dar condamnat la viata."

- Simti? M-a intrebat el in soapta. Simti fluturii?

- Nu sunt fluturi, sunt molii. Si imi mananca sufletul, incetul cu incetul...

" R: - Mi-as dori o lume a mea si a ta, o lume departe de toti cunoscutii, departe de orice interdictie, de orice regret, de orice resentiment. O lume in care sa fim doar noi doi.

  I: - Si eu mi-as dori o asemenea lume. 

  R: - Imi indeplinesti o dorinta?

  I: - Da.

  R: Da-mi o zi din viata ta. O zi intreaga, in care sa fii sincera, din clipa in care te trezesti si pana cand adormi. O zi in care sa nu porti nici o masca, in care sa nu-ti impui nimic, in care sa nu-ti interzici nimic, in care sa spui si sa faci tot ce vrei fara sa joci teatru fara sa te ascunzi si fara sa te minti...

  I: - Esti sigur ca vrei asta?

  R:- Da! Imi doresc cu tot sufletul macar o zi din viata ta, o zi in care sa fii tu, cea adevarata.

 I: -Iti voi indeplini aceasta dorinta. Incepand de acum, pana maine la ora asta.

  R: -Te iubesc! "

„Cea mai grea încercare la care ne supune viața este să ne luăm adio. Să ne luăm adio atunci când nu vrem să plecăm, dar trebuie. Să ne luăm adio de la oameni pe care-i iubim și de care depindem sufletește. Să ne luăm adio de la povești pe care le credeam cu final fericit, de la vise, de la amintiri, de la noi. Pentru că noi suntem tot ceea ce trăim și ceea ce iubim. Urăsc despărțirile pentru că fiecare în parte rupe o bucată din mine, o bucată din sufletul meu care nu mai poate fi reconstruită niciodată. Urăsc despărțirile pentru că fiecare despărțire mă împovărează cu regrete și cu amintiri dureroase. Urăsc să îmi iau adio atunci când trebuie să abandonez tot ce am, tot ce însemn, tot ce iubesc...”

" Sa nu fugi de trecutul tau, sa nu fugi de cei care te iubesc, sa nu fugi de amintiri! Lasa lucrurile sa se intample, traieste-ti viata cu bune si cu rele, cu lacrimi si zambete cu tot ce iti ofera, pentru ca toate au un rost."

Ezitari...

E-atâta nepăsare între noi…

Şi-atâtea lacrimi ce nu se împart la doi

Şi atâta teamă de eşec

Încât nu ştiu ce vreau să fac…

Să stau ? Să plec?

Şi-atâtea întrebări sunt în priviri

Nu ştim…trăim iubire? Amăgiri?

Şi atâta haos printre gânduri

Şi mult prea multe spaţii între rânduri.

Printre cuvinte sunt atâtea îndoieli

Şi-mi pare-un veac între acum şi ieri

Prea multă teamă pusă între aşteptări

Şi-atâta ezitare e între chemări

Atâtea neîmpliniri sunt printre vise

Şi-atâta linişte-i printre vorbe nespuse

Încât nici nu mai ştiu…nici tu nu şti

Ce ar trebui să faci…

Să pleci sau să ramâi.